Am spus-o şi mă repet: am ajuns în frumosul cartier ca să scap de chinul deplasării prin Bucureşti! E mult mai bine să mergi maximum 10 minute până la muncă, decât să petreci un timp triplu într-un taxi, plus tariful aferent. Deci este vorba despre comoditate/economie. Atât şi nimic mai mult. Tocmai de aceea, n-am nici cea mai mică apăsare să analizez ce se întâmplă într-o zonă "de fiţe" din Bucureşti.
- Cum se dă startul nunţilor şi botezurilor, ţâşnesc artificiile de n-ai mai văzut aşa ceva. Ori în "părculete", ori în restaurantele în care îţi dai salariul ca să mănânci o salată.
- Maşinile turtite şi de mare viteză zbârnâie permanent, imediat ce temperaturile le permit bătrâneilor decrepiţi să iasă "decapotaţi" pe drum.
- Coloanele oficiale ţiuie ca apucatele, exact atunci când nu-ţi doreşti să le auzi. Iar dacă nu sunt coloane oficiale, în mod sigur sunt maşini pline cu Ţestoase Ninja care vor mici de-ăia buni.
Dar cea mai bună ilustrare a cartierului este dată de unicul salon de nunţi de pe "Bulivar". Maşinile nuntaşilor sunt parcate pe linia de tramvai, iar din crâşmă răsună - după preferinţă - muzică populară (modernă, nu clasică) sau manele. Bineînţeles, nuntaşii care nu rezonează cu meniul pot da fuga la cele două shaormerii din preajmă. Fiţe sau ce?!
PS: Expresia "Suferi de tine!" am aflat-o abia după ce m-am mutat în cartierul muncitoresc de fiţe. Din câte am dedus, desemnează o persoană care insistă să nu se coboare la un anumit nivel. Iar de când am aflat-o, sufăr de nu s-a mai văzut.
No comments:
Post a Comment