Noi n-am avut parte de Asterix şi Obelix, ci de Cocalarix şi Gherţoix. Iar dacă un Cocalarix este uşor de etichetat, în cazul lui Gherţoix lucrurile stau cu mult diferit. Şi asta pentru că Gherţoix este un maestru în arta disimulării. Dar să încep cu denumirea ştiinţifică: "Gherţoix Parvenitus".
Descrierea generală a speciei: ca orice vieţuitoare care se respectă, Gherţoix poate fi de ambele sexe, astfel încât să se poată împerechea şi produce minimum un Gherţoix jr. Spre deosebire de confratele Cocalarix, masculul Gherţoix nu se cuplează cu femele din specia "Piţiponcis Vulgaris", pentru că îi avariază planurile de viitor. El caută o Gherţoixă cu fiţe similare, astfel încât - împreună - să formeze o echipă.
Aspect fizic şi accesorizare: un Gherţoix pur-sânge se remarcă prin diametru, pentru că doar el este indicatorul bunăstării de care are parte. Nici Gherţoixa nu se fereşte de supraalimentare, pe aceleaşi criterii. Doar că, spre deosebire de Gherţoix, aruncă o grămadă de bani saloanelor de înfrumuseţare şi chirurgilor care o menţin într-o stare decentă. Gherţoix şi Gherţoixa nu ies nici măcar până la colţ fără să fie la volanul maşinii cât mai mari şi cu geamuri cât mai negre. Dacă, prin reducere la absurd, e o situaţie urgentă, Gherţoixul - indiferent de sex - se îmbracă în cele mai luxoase haine sport, la care adaugă cel mai scump ceas sport. Nici încălţămintea sport şi ochelarii de soare nu sunt lăsaţi la întâmplare.
Descendenţii lui Gherţoix: cel mare poartă, de obicei, acelaşi prenume ca al tatălui, dar "drăgălăşit". Dacă Gherţoix sr. este Ion, Gherţoix jr. este Ionuţ. Aţi prins schema. Iar următorul junior, atunci când este cazul, trebuie făcut la mare distanţă de primul. Pe principiul: "Primul ne-a scăpat din mână, măcar cu al doilea să rezolvăm ceva". De obicei, eşuează lamentabil în ambele cazuri.
Moduri de a identifica un Gherţoix: este foarte dificil, pentru că - precum spuneam anterior - este un maestru în arta disimulării. Cine ar putea bănui că bărbatul acela grizonant, cu ochelari de vedere cu ramă din aur, îmbrăcat într-un costum impecabil, care conduce o maşină de peste 100.000 de euro ar fi un Gherţoix? Nimeni, dacă nu cumva este invitat la o nuntă unde Gherţoixul este ori naş, ori invitat de onoare. Dar nici acolo nu se identifică uşor. Trebuie aşteptată dimineaţa, după ce Gheţoixul a băut destul şi începe să se zguduie pe ritmuri de manele, fără sacou, fără cravată, fără ochelari, dar având cămaşa scoasă din pantaloni.
Moduri de a identifica o Gherţoixă: fiind - la rândul său - specialistă în a induce lumea în eroare, trebuie analizată cu mare atenţie atunci când interacţionează cu oameni pe care îi consideră, din start, inferiori. Într-un restaurant, va fi cea care îi face observaţie cu glasul tare chelnerului care i-a adus din greşeală apă plată în loc de apă minerală. Iar într-un magazin de lux, va vorbi cu toate vânzătoarele la pertu, doar ea este cea cu banii.
Cum interacţionează cu natura: deşi este un personaj urban, Gherţoixul îşi aduce aminte - câteodată - că a crescut la ţară. Atunci îşi construieşte ditamai viloiul într-o zonă cât mai la modă, îi adaugă o piscină şi un teren de tenis cu nocturnă, îşi mai cumpără şi nişte ATV-uri, după care îşi invită prietenii de aceeaşi teapă în weekenduri. Iar în timp ce seniorii se desfată cu mâncăruri şi băuturi fine, juniorii bat cărările din jur pe motoare. Din punct de vedere muzical, un "weekend Gerţoix" tipic începe cu o muzică elevată, care - pe măsură ce trece timpul - involuează spre remixuri de club, pentru a se încheia - apoteotic - cu un potpuriu de muzică populară modernă, printre care se strecoară şi ceva manele "la sentiment". Că doar şi Gherţoixul e om, nu?
No comments:
Post a Comment