Oricât de mult m-am străduit să evit subiectul, chiar n-am cum să-l ocolesc. Mai ales că va dura mult de tot de-acum înainte. Doamna o să fie înmormântată la un moment dat, după care va începe bătălia pentru avere, scandalurile aferente şi tare mi-e că s-ar putea ca fiica să fie chemată la DNA ca să explice cum e cu respectivele conturi din Cipru. Că s-au cam scurs nişte bani pe-acolo...
Până atunci, nu pot decât să remarc faptul că mentalitatea românilor rămâne dură ca o stâncă. Oamenii s-au înghesuit la sicriul lui Sergiu Nicolaescu, urlând nervoşi că nu li se permite să vadă mortul, s-au înghesuit şi acum la intrarea în cimitir, că n-au avut ocazia să o vadă pe stimata decedată.
Pe de o parte, le înţeleg această nevoie morbidă. Poate e ceva de tip: "Na, mă, că eu n-am banii tău, dar sunt în viaţă!" Pe de altă parte, poate respectivele persoane simt nevoia de expunere media, acum... pe ultima sută de metri a vieţii.
Şi ce altă ocazie să devii celebritate pentru 5 minute, decât să declari în direct: "Sunt eu, baba care a făcut cel mai mare scandal la intrarea în cimitir! Mi-au dat cu gaze lacrimogene şi monstrul ăla de bodyguard m-a luat de-o aripă şi m-a aruncat peste drum! Să vă spun prin ce-am trecut!!!"
Iar dacă vă întrebaţi de ce nu menţionez numele personajelor, răspunsul este simplu. Aşa cum nu am încercat să atrag cititori folosind numele doamnei de la concursul de talente, tot aşa nu-mi doresc să-mi cresc popularitatea blogului în funcţie de "căutările momentului"de pe Google. Dar nu m-am putut abţine să nu readuc în memoria colectivă fabuloasa imagine cu domnişoara-moştenitoare prevăzută cu lopată şi cizme aurii cu bot ascuţit.
No comments:
Post a Comment