Acum vreo 5 luni, mai precis la câteva zile după ce Dan Bittman lansase mediocra piesă "Şi îngerii au demonii lor", discutam cu o prietenă implicată în fenomenul muzical şi bună-cunoscătoare a trupelor rock la modă. Ba că ăla sparge trupa, ba că se simte nebăgat în seamă, de-aia s-a dus să tragă un videoclip la Craiova.... În fine, poveşti de fete.
Însă eu mă gândesc să dau decisiva:
- Şi, dacă vrei să ştii, ăla din refren nu e răcnetul lui! declar superioară.
- Ba da! Este! Toţi cei cu care am vorbit mi-au spus asta, contraatacă prietena mea.
- Aiurea! Nu suna atât de bine nici în tinereţe, când presta - în colanţi - "Jump" a lui Van Hallen pe terasa de la "Forum", spun mai mult decât încrezătoare în calitatea timpanelor mele.
- Ba da, măi! S-a recuperat senzaţional după problemele avute!
- Da, că de-aia îl are - de o grămadă de ani - pe Mihai cu clapă şi microfon în spate. Ca să cânte pe tonalitatea lui, că nu mai duce.
- Aia e o piesă solo, doar nu şi-a cărat omul din trupă ca să-i scoată răcnetul.
- Bine, atunci dacă nu şi-a cărat omul, înseamnă că l-a rugat pe X să o execute!
- Sub nicio formă! Ăla e legat printr-un contract atât de strict, că plăteşte o avere şi dacă strănută în studioul greşit, afirmă răspicat prietena mea.
N-am mai continuat, că doar nu era să ne certăm de la un fake (părerea mea). Doar că seara asta am ascultat respectiva piesă pe ProFM. Cred. Şi ce să vezi... răcnetul nu se mai auzea. Locul lui era doar un sunet de clapă. Acea clapă de susţinere, de care se ţine un om cu voce de susţinere. Asta m-a făcut să cred că X a fentat puţin contractul ăla ferm şi şi-a ajutat prietenul. Mi-ar părea rău dacă şi-a luat-o din cauză că nu mi-am ţinut gura. În fine, riscurile meseriei.
Dar să ascultăm puţin din varianta de studio:
Şi puţin din varianta live, cu o dizeuză pe post de backing-vocals.
Un lucru este clar: decenţa nu vine doar din schimbarea ţinutei sau tunsorii. Nu doar caroseria îmbătrâneşte, ci şi vocea. Aşa că hai să nu ne mai credem cintezoi când nu suntem.
No comments:
Post a Comment