Sunday, July 5, 2015

Despre rockeri


Ştiu, titlul postării e plictisitor precum o dimineaţă ploioasă de luni! Dar ce să fac dacă n-am avut mai multă inspiraţie??? Sper doar că o să salvez titlul nefericit cu ce am să spun mai departe. Vă întrebaţi ce-ar mai fi de spus despre rockeri, fiinţele alea abjecte cu haine negre, lanţuri, brăţări cu ţinte şi bocanci? Păi ar fi ceva de zis... 

În primul rând, rockerul nu sfidează societatea. Sfidează doar normele alea rigide care încearcă să-i impună să arate "civilizat". Adică tuns regulamentar, îmbrăcat corporatist sau hipstereşte (căci nimic nu e mai cool decât să fii hipster biciclist, ecologist, bărbos şi vegetarian). Iar rockerului nu-i place asta, pentru că nu-i place să fie "masă de manevră"

În al doilea rând, rockerul nu reprezintă un pericol pentru societate. Deci omul îmbrăcat în negru, cu ţinte, lanţuri şi plete nu merge pe stradă în căutare de victime cărora să le spargă faţa. Nu vrea decât să fie lăsat în pace. Atât! Nimic mai mult. Desigur, dacă vedeţi un grup de rockeri în acţiune (care beau bere şi se bucură de muzică), nu vă apucaţi să le faceţi educaţie. Chiar dacă ei par bucuroşi, orice intervenţie din afară se va solda cu durere. Nu pentru ei. Pentru ei va fi plăcere. De ce? După cum nu vor să fie manevraţi, tot aşa nu vor să fie dresaţi.

În al treilea rând, rockerul nu ascultă doar rock. Doar facţiunea lobotomizată a rockerilor se trezeşte în zori de zi cu metale grele în creier. În fine... şi adolescenţii, dar acolo e problemă de hormoni, deci nu intrăm în detalii... Mai ales că rockerul cultivat are propriul său ritual matinal. Poate începe cu jazz, până face ochii mari. Sau poate doreşte nişte blues, care îl ajută să se spele pe dinţi sau să se bărbierească. Da, va respinge orice înseamnă muzică de club sau manele. Dar câţi alţii nu o fac, fără să fie rockeri?

Iar în al patrulea - şi ultimul rând - rockerul urăşte să fie etichetat drept "satanist". Da, are cel puţin un inel cu cap-de-mort pe mână, poate şi o pentagramă... Serios, sunteţi atât de "ezoterişti" încât să faceţi o analiză obiectivă sau vă bazaţi pe ce-aţi citit pe Internet?!

Oricum, dacă sunteţi de părere că aţi putea converti rockerii, nu faceţi precum cei trei nefericiţi de la PETA. Niciun psiholog nu vă va mai face bine.

Iar rockerii sunt oameni buni. Până când nu încearcă cineva să-i transforme în ceea ce nu sunt şi nici nu vor să fie.




No comments:

Post a Comment