Marea Pokemoniadă, faza pe adulți

Mă numesc Adriana și am 12 Pokemoni. Nu, nu am parcurs kilometri ca să îi dețin. Mi-am instalat aplicația, am primit, imediat, unul ”de stimulare”, după care am constatat că - activând chestia aia numită ”Incense”, adică ”parfum de atras Pokemoni” - vin jivinele la mine, râu. M-am prins și cum culegi bile sau ouă (să meargă Han-Tătar 5 km pe jos, pe tocuri, ca să ”coacă” un Pokemon nou dintr-un ou) și am identificat și sălile de antrenament, acolo unde faci Pokemonul mare și rău.

Tutorial: cum să creșteți adulți complet neadaptați vieții de zi cu zi

Sunt foarte multe tipuri de mame nocive pe lumea asta. Însă, pe lângă cele care își neglijează copiii, îi bat și îi jignesc sau - din contră - îi cocoloșesc, mai există o specie: Adevărata Mamă Panicată. De acord, orice mamă se sperie în clipa în care constată că plodul s-a catarat pe ditamai gardul, însă - dacă începe să țipe - copilul se va îngrozi la rândul lui, va face mișcări bruște și va pica de acolo.

Facebook Live sau viitorul mass-media

Țineți minte ce jale a fost în presa scrisă, în momentul în care aproape toată lumea s-a mutat în online, nu? Tirajele au scăzut, multe publicații s-au închis, iar altele s-au mutat exclusiv pe Internet. În România, ne-a luat ceva timp până să ne adaptăm noilor condiții, dar - în final - am reușit. Încercați să accesați orice ziar ”cu nume” de pe net, ca să vedeți cum vă năpădesc reclamele. Deci da, se pot face bani frumoși și dacă nu ai sute de mii de exemplare în print.

Cea mai mare avuție a unui om este Liberul Arbitru

Evit, de obicei, să intru în orice tip de polemică ce implică viața politică, economică sau religioasă. Știu că sunt 3 subiecte spinoase, de pe urma cărora prieteni de-o viață nu și-au mai vorbit. Ba că nu au votat același candidat... Ba că s-au combinat în afaceri, au eșuat, după care s-au învinovățit reciproc... Ba că unul respectă toate sărbătorile legale, posturile și nu ratează nicio moaștă plimbată prin urbe, iar celălalt continuă să trăiască după regulile proprii...

Am un CV scurt. Foarte scurt.

Am terminat Politehnica. Mai precis, o secție de la Chimie Industrială, care se numea ”UIPCh”. Adică Utilaje și Ingineria Proceselor Chimice. N-ar fi trebuit să fac asta. Adică să o termin. Nu aveam nimic în comun cu respectiva facultate. Doar că la vremea aia nu știam cum se gestionează părinții cu ambiții mari. Oricum, dacă mi-aș fi dorit să emigrez, respectiva facultate mi-ar fi asigurat un loc de muncă. Așa că am strâns din dinți 5 ani, timp în care am avut un singur țel: să nu repet vreun an. Asta mi-a reușit.

Poți scoate cocalarul din mâzgă, dar nu poți scoate vreodată mâzga din cocalar!

Acum ceva timp, adică acum aproape un an, la ușă mi s-au prezentat doi tineri, ținându-se de mână. El și Ea. M-au anunțat că sunt noii mei vecini. Mai clar, cumpăraseră apartamentul de 5 camere de alături. Intenția lor era mai mult decât elegantă. Își doreau să mă anunțe că - în următoarele 6 săptămâni - vor face renovări drastice în noua lor achiziție.

Îmi lipsește o proteină!!!

Cercetătorii americani (bine, râdeți 5 secunde, dar să trecem mai departe) au descoperit de ce femeile nu sunt capabile să mai tacă naibii din gură! De vină este o proteină care le determină să ”toace” aproape non-stop. Se numește FOX-P2. 

Cum am ratat șansa de a fi o scriitoare contemporană de succes

Normal, ca orice persoană care nu reușește ceva, trebuie să vin cu lista de scuze:

- Socializez online, dar cu limite. Când cineva încearcă să-mi inducă idei sau să mă implice într-un proiect în care nu cred (deși sunt conștientă că ar da bine la public), nu mă limitez la a face un pas în spate. Trântesc ușa în nas, fără să clipesc. Clar, nu-mi cunosc interesele, nu vreau să ies din zona de confort. Om slab și de nimic, ar spune ardelenii.

Fiarele mici iau ”like” mare

După cum știe orice utilizator al celebrei rețele de socializare, pozele cu bebeluși, pisicuțe și cățeluși aduc cele mai multe like-uri. Bine, sufletele sensibile apreciază și alte creaturi pe care nu e indicat să le ții pe lângă casa omului.