Mă numesc Adriana și sunt ambivertită!

Sincer, nu știam că există o asemenea categorie, care se situează undeva între introvertit și extrovertit. Dar iată că a apărut, așa că trebuie să o iau în calcul. Iar acum, ca să înțelegeți ce este un ambivertit, e nevoie să explic asta punct cu punct.

1. Ambivertitul nu respinge relațiile sociale. Ne place să interacționăm cu oamenii, dar numai cu aceia care nu ne fac să ne simțim prizonieri într-o conversație. Nu discutăm despre vreme, despre ce am mai gătit, despre cine-știe-ce evenimente la zi. Însă, dacă mă provoci intelectual, s-ar putea să avem nu doar o discuție interesantă, dar chiar să râdem mult. Îmi place să râd. Mult!

2. Dacă mă prinzi într-o discuție animată și, când apari, nu mai am niciun chef să spun un cuvânt, nu înseamnă că m-ai intimidat. Înseamnă că, pur și simplu, nu te plac. Și nu simt nevoia să te fac părtaș/părtașă la conversația plăcută pe care am avut-o înainte. Știu, caring is sharing. Dar nu cu tine. Pentru că nu te plac. Repet. Nu, nu mă intimidezi. Doar că nu-mi placi.

3. Odată vreme, cineva m-a invitat la o ieșire în grup cu colegii. Mi-am aruncat arogant pletele blonde peste spate și am spus: ”Rockerii beau doar cu prietenii!” Și nu am mințit cu nimic. Indiferent ce s-ar întâmpla, rockerii știu să păstreze tăcerea. A doua zi, nu există discuții de tip: ”Vai, dar ce-a făcut Cutare!” Totuși, am ieșit la întâlnirea cu colegii. După ce am fost într-un bar elegant cu rockerii mei. Nu, nu e contradicție în termeni ”bar”, ”elegant” și ”rockeri”. După care, rockerii m-au însoțit la întâlnirea cu colegii. Să fie acolo, că poate aveam nevoie de ei. Nu s-a întâmplat, după cum nu s-a mai repetat nici respectiva reuniune. Mi se pare obositor să fac frumos. 

4. Ador ca oamenii să se simtă în largul lor lângă mine. Vorbesc, zi de zi, cu o grămadă de oameni cărora nici nu le știu prenumele. Râdem mult. V-am mai spus că îmi place să râd, nu? Dar, dacă îmi dai cel mai mic semn de ”romantism”, atât timp cât eu nu am emis vreun semnal aferent, totul îngheață în punctul ăla. Iar chestia asta e de bine. Înseamnă că nu s-a declanșat tsunami-ul de sarcasm.

Pe scurt, it's complicated to be me!